Poetica limbă germană

Poate mai puțin conștienți suntem de faptul că vocabularul activ al unui vorbitor de limbă germană este mai mare decât cel al vorbitorilor de limbi romanice. Doar estimativ și cu titlu de exemplu: vocabularul activ al unui vorbitor de franceză, spaniolă sau italiană este de aproximativ 8000 – 12000 de cuvinte, în timp ce vorbitorii de germană au un vocabular activ de circa 12000 – 16000 de cuvinte. Exprimat în procente asta înseamnă că vocabularul activ al unui german este cu 35 pană la 50 de procente mai bogat.

Vorbitorii nativi de limba română folosesc între 5000 – 10000 de cuvinte activ, ceea ce înseamnă că în comparație cu limba română, vocabularul activ al limbii germane este cu 60 până 140% mai bogat decât vocabularul limbii române.

Din toate aceste calcule decurg câteva consecințe. Învățarea limbii germane aduce cu sine îmbogățirea vocabularului cu concepte noi, fără echivalent în română (dar pe care le putem reda prin perifrază). Modul de a gândi, felul în care reflectăm despre ceea ce ne înconjoară devin mai bogate, mai nuanțate. Exprimarea devine mult mai precisă. Un vocabular bogat obligă la clasificare, diferențiere, analiză. Îți antrenează, deci, gândirea abstractă, conceptuală. Iar asta îți oferă instrumentele necesare unui discurs academic și profesional. Sigur, acestea sunt beneficiile. Ele au un cost: efortul suplimentar, imposibilitatea de a traduce 1 la 1 dintr-o limbă în cealaltă, descurajarea.

Dar să luăm câteva exemple de cuvinte lipsite de echivalent în română. Deși nu e un termen formal, pitorescul ”Sitzfleisch” s-ar putea traduce în limba română prin capacitatea de a sta la masa de lucru (sitzen – a sta) și a te concentra mult timp, a rezista la efort intelectual. Spunem despre o persoană că are ”Sitzfleisch” (”Sitzfleisch haben”) dacă are perseverența, dar și puterea de a sta ore nenumărate la masa de lucru. Iar pentru asta ai nevoie de o anumită constituție a cărnii (”Fleisch”) ca să poți rezista fizic timpului de lucru prelungit. Dacă ar fi să încerc o traducere neortodoxă, dar fidelă a expresiei, i-aș spune ”carne de stat”, expresia face trimitere la o dimensiune foarte prozaică a exercițiului intelectual: capacitatea de a sta într-o anumită poziție până la durere, de a renunța la pornirea firească spre mișcare.

De curând l-am întâlnit pe ”Sitzfleisch” într-o traducere germană a unui foarte înțelept aforism al lui Nicolás Gomez Dávila (care, după cum se știe a scris în limba spaniolă). Nu știu cum va fi sunând acest aforism în original, dar traducerea în germană cred că redă foarte bine ceea ce a vrut să spună  Dávila:

”Es ist unmöglich, in der Welt umherzureisen und zugleich intelligent sein. Die Intelligenz ist eine Angelegenheit von Sitzfleisch.” E imposibil să cutreieri lumea și, în același timp, să fii inteligent. Inteligența este o chestiune de inactivitate și efort intelectual prelungit.

Un exemplu celebru, preluat direct din limba germană în alte limbi este ”Zeitgeist”: atitudinea caracteristică, definitorie pentru o anumită perioadă de timp, a oamenilor față de teme morale, politice, artistice sau similare. ”Creatorul, fiind parte a țesăturii sociale, istorice, este supus, volens-nolens, spiritului vremii, Zeitgeist-ului, este supus ideologicului, cu tot ceea ce ține de sistemele de valori, credințe, viziuni politice, sociale, morale, religioase.” afirmă Andrea H. HEDEȘ în ” Romanul – între estetic și ideologic. Colocviul Romanului 2025” în România literară. ”Zeitgeist” se compune din ”Zeit” – timp și ”Geist” – spirit, duh, de aici sensul său de ”duh al timpului”.

Dar limba germană ne oferă și alte surprinzătoare și poetice exemple:

”Weltschmerz” – (format din compușii ”Welt” – lume și ”Schmerz” – durere) este sentimentul de durere, de tristețe pe care cineva îl simte din cauza propriilor neajunsuri, pe care le consideră în același timp parte a neajunsurilor lumii;

”Geborgenheit” – (adjectiv substantivizat – ”geborgen” – protejat, care provine din participiul verbului ”bergen” – a salva, dar si a proteja) – sentiment de siguranță, de a fi pe mâini bune într-un mediu familiar, apropiat;

”Schadenfreude” – (format din compușii ”Schaden” – pagubă și ”Freude” – bucurie) bucurie provocată de ghinionul, nenorocirea altcuiva;

”Fremdschämen” – (format din compușii ” Fremd” – străin și ” schämen” – a se rușina) a te simți rușinat în locul altuia pentru comportamentul lui jenant;

Partea încurajatoare este că, deși nu au echivalent într-un cuvânt românesc, sensul poate fi intuit într-un covârșitor număr de cazuri prin simpla desfacere a cuvântului compus în părțile componente, după  cum am încercat să arăt în exemplele anterioare.

Învățați limba germană. Nu veți regreta. Și dacă aveți nevoie de ajutor, căutați-mă. Smiley.